Acasa
Introducere
Statut
Proiect FIR
Actiuni
Curriculum
Corala Mundi
Festivitati
Venituri
Aprecieri
Recunostinta
Contact
Forum
CãutareCãutare   Lista membrilorLista membrilor   Grupuri de utilizatoriGrupuri de utilizatori   ÎnregistrareÎnregistrare 
 ProfilProfil   Mesaje privateMesaje private   AutentificareAutentificare 

      Fundatia nu isi asuma raspunderea pentru continutul articolelor publicate.
      Pentru acestea sunt responsabili doar autorii, in concordanta cu legea presei.
      Publicarea scrisorilor de la cititori sau a mesajelor din Forumul de discutii se face in virtutea libertatii de opinie si expresie a acesteia.
      Punctul de vedere si ideatica scrisorilor si mesajelor afisate nu coincid in mod necesar cu cele ale redactiei.


      Forumul este creat pentru a ne informa reciproc despre spiritualitate, actiuni civice, sociale, sanatate, cultura, stiinta, etc.
      Va asteptam la fiecare subiect cu intrebari, clarificari, sugestii, informatii de specialitate.
      Pentru a adauga mesajul dumneavoastra folositi parola de inregistrare.

Fundatia “Tezaurul Sacru al Religiilor”

Drumul Tezaurul romanesc la rusi

 
Creazã un subiect nou   Rãspunde la subiect    Pagina de start a forumului sacredtreasure.org -> 13. Istorie
Subiectul anterior :: Subiectul urmãtor  
Autor Mesaj
Marcela Ghiulbenghian
Site Manager


Data înscrierii: 11/12/2007
Mesaje: 282
Locaþie: Bucuresti

MesajTrimis: Mar 09 17, 2013 12:39 pm    Titlul subiectului: Drumul Tezaurul romanesc la rusi Rãspunde cu citat (quote)

Povestea celui ce a nsoit al doilea transport al Tezaurului Romniei n Rusia


From:Robert Pugler

Drumul Tezaurului la rui, file de jurnal. Povestea braoveanului care a nsoit comoara naional la Moscova
Lapedatu a fost cel care a nsoit al doilea transport al Tezaurului Romniei n Rusia, n 1917. Cltoria pn la Kremlin este descris n cele cteva file pstrate din jurnalul su.
Tezaurul romnesc a fost ncredinat ruilor n luna decembrie a anului 1916, la patru luni de la decizia Romniei de a intra n Primul Rzboi Mondial alturi de Antant. Politicienii de atunci s-au temut c Puterile Centrale vor ocupa ara i vor fura tezaurul i atunci l-au trimis spre pstrare la Kremlin. Prima parte a acestuia a plecat spre Rusia la 14 decembrie 1916, ntr-un tren cu 17 vagoane n care au fost aezate 1.740 de cutii cu lingouri i monede de aur.
n vara anului 1917 s-a decis s plece i al doilea transport. n acelai an, Rusia a ntrerupt orice relaie cu Romnia, iar la 26 ianuarie 1918, Lev Troki avea s confirme oficial c Tezaurul va rmne n custodia guvernului sovietic.
Trenul, atacat de hoi n drumul spre Moscova
La finele lunii iulie 1917, cea de-a doua tran a Tezaurului Romniei era pregtit s ia calea Rusiei, ncrcat n 7 vagoane ale unui tren de 15 vagoane. Guvernul l-a desemnat pe Alexandru Lapedatu s nsoeasc transportul de cel puin 173 de lzi, dup cum nsui Lapedatu noteaz.
Alexandru Lapedatu avea, pe atunci, 41 de ani i era secretar al Comisiei Monumentelor Istorice i al Comisiei Istorice a Romniei. Drumul spre Moscova a fost, ns, plin de neprevzut. Pe toat durata transportului, Alexandru Lapedatu a inut un jurnal. Acesta a notat c, n ziua plecrii, nsoitorii au aflat c au un vagon mai puin. Au fost la un pas s rmn peste noapte cu lzile pline cu documente sub cerul liber, n ploaie. Prin urmare, cltoria a fost amnat.
Vagoanele de clasa I fuseser deja rezervate pentru rude, prieteni i chiar amante ale mai-marilor vremii. Ruii, care nu asistaser la mbarcare, n-au vrut s ia n primire vagoanele pn cnd ncrctura n-a fost inventariat n faa lor. Astfel, trenul a plecat cu trei zile ntrziere, pe 27 iulie 1917. Pe drum, problemele s-au inut lan. Se dusese vestea c trenul este plin de aur, iar toi tlharii visau la o lovitur care s-i cptuiasc pe via. Dincolo de grani, soldaii rui ddeau nval n vagoane spernd s fure ct mai mult aur.
Trenul a fost atacat de mai multe ori, iar ruii au fost mpiedicai s urce n garnitur de cazaci, care pzeau cu arma n mn trenul. Legenda spune c peste 50 de rui care au vrut s jefuiasc trenul au fost ucii, ns n documentele oficiale nu se menioneaz nicio victim.
Amintiri de la Kremlin
„Trenul bncii“, cum era numit garnitura care ducea Tezaurul la Moscova, a ajuns la destinaie dup aproape trei sptmni. Timp de un an, ct a stat n Rusia, Lapedatu i-a continuat jurnalul.
„6 august 1917. La ora trei am ajuns la Kremlin, unde am depus lzile ntr-o sal mic i umed, sal care a fost acceptat, negreit, fr s fi fost vzut.“
„9 august 1917. Ocupai cu aranjamentul de la Casa de Depuneri, pe care l-am terminat. n subsolul acestei case avem 48 de lzi, deasupra – 26, iar la Kremlin – 99.“
„23 august 1917. Azi-noapte am nceput mutarea lzilor de la Kremlin la Casa de Lombard. Am dus, n 11 camioane, cam jumtate dintre ele, cele mai multe ale Ministerului de Externe i Interne, puine ale noastre – ale Ministerului Cultelor – i ale Ministerului Domeniilor“, scrie Lapedatu, n jurnal.
Din pcate, spun istoricii, nsemnrile sale nu s-au pstrat n totalitate. Au rmas doar cteva hrtii, fr s se tie unde au disprut celelalte. Rmiele jurnalului nu sunt expuse, fiind secrete. „Au fost tot felul de legende c documentele au fost distruse intenionat, dar acest lucru nu a fost dovedit“, a explicat istoricul Ilarion Florescu.
Destinul tragic al lui Lapedatu
Alexandru Lapedatu s-a nscut n 1876, n Scele, judeul Braov. Tatl su a fost profesor, iar mama sa – fiica unui negustor nstrit. i-a pierdut printele pe cnd avea doar 5 ani, iar mama s-a recstorit cu un profesor din Iai. Muli ani a rmas n grija bunicilor care locuiau ntr-un sat din Sibiu. n tineree, a predat istoria la Liceul „Andrei aguna“ din Braov, iar ulterior a ajuns cercettor la Biblioteca Academiei Romne (1903-1908) i secretar al Comisiei Monumentelor Istorice (1904-1919) i al Comisiei Istorice a Romniei (1911-1919).
Dup ce s-a ntors din Rusia, n 1918, dup ce a nsoit cel de-al doilea transport al Tezaurului la rui, Lapedatu a avut o carier strlucit. Tot n 1918, a fost desemnat expert al delegaiei Romniei la Conferina de Pace de la Paris. Dup Marea Unire, Alexandru Lapedatu a predat istoria veche la Universitatea din Cluj-Napoca. A fost ntemeietor i co-director al Institutului de Istorie din Cluj, director general al Arhivelor Statului, preedinte al Senatului, ministru al Cultelor i Artelor, academician i preedinte al Academiei Romne. Alexandru Lapedatu a intrat n politic n 1922, devenind membru marcant al Partidului Naional Liberal.
Ucis de comuniti
Viaa lui Alexandru Lapedatu avea s ia o ntorstur dramatic n 1950. Atunci, toate titlurile i-au fost retrase odat cu venirea comunitilor la putere. La 5 mai 1950 a fost arestat i nchis la Sighet. A fost dus ct mai departe de Capital, pentru ca nu cumva prietenii lui cu influen politic s-l scape de nchisoare.
A murit la 30 august 1950, cnd a fost bgat n celul dup o dezinsecie. A fcut o criz de astm din cauza mirosului. Muli spun c a fost asasinat i c deliberat celula sa a fost tratat cu insecticid, tiindu-se c Lapedatu suferea de astm.
„Dei comunitii au susinut c moartea sa a avut cauze naturale, se spune c intenionat n celula sa s-a dat cu de zece ori mai mult insecticid dect ar fi fost necesar. Se spune c Lapedatu avea susinere mare n Europa Occidental i c se fceau eforturi pentru eliberarea sa. Puini tiu cine a fost Alexandru Lapedatu. Comunitii au fcut tot ce au putut pentru a ascunde meritele lui. Lapedatu a fost unul dintre cei mai strlucii diplomai ai acelor vremuri i excepional istoric“, a menionat Ilarion Florescu.
Dup 1990, titlurile academice i-au fost redate postmortem. n 1994, n localitatea natal Scele a fost ridicat un bust n memoria sa. O plac comemorativ a fost aezat i la casa natal a lui Lapedatu.
Sus
Vezi profilul utilizatorului Trimite mesaj privat Viziteazã site-ul autorului
Afiºeazã mesajele pentru a le previzualiza:   
Creazã un subiect nou   Rãspunde la subiect    Pagina de start a forumului sacredtreasure.org -> 13. Istorie Data este GMT + 3 Ore
Pagina 1 din 1

 
Mergi direct la:  
Nu puteþi crea un subiect nou în acest forum
Nu puteþi rãspunde în subiectele acestui forum
Nu puteþi modifica mesajele proprii din acest forum
Nu puteþi ºterge mesajele proprii din acest forum
Nu puteþi vota în chestionarele din acest forum